Interlocutorul i-a raspuns :
"Eu nu sunt de parere ca ti-ar face rau sa gandesti. Mai sunt de parere ca nu exista termenul de ‘ prea mult ‘. Exista doar un singur factor care decide cat este prea mult si cat este prea putin – acel factor il cunosti foarte bine si l-ai amintit in scrierea ta … acel factor esti tu. Singura problema apare cand impartasesti anumite lucruri cu cineva care te va eticheta in functie de sistemul lor de referinta – iar frica sa nu sochezi acea persoana sau acea masa de personae tot tie ( fauritorului acelui gand sau idee ) iti apartine. Frica si respectiv noi insine suntem inamicii nostri cei mai mari.
Eu spun – da-I bataie – si macina ce ai acolo, dezvolta – si impartaseste….
Imi vine in minte o chestie ce i-a zis-o X lui Y acum ceva vreme: “Stiu tot ce spun dar nu spun tot ce stiu.” – mie mi s-a parut foarte buna dar in acelasi timp si foarte rea – asadar interpretantul acestei zicale este arhitectul / fauritorul destinului propriu si o foloseste cu si dupa rationamentul lui momentan.
Suntem oameni – Suntem stapanii propriului nostru univers – Suntem constienti de existenta altor oameni( respectiv infinitele universuri ce ne inconjoara si cu care interactionam inevitabil) – Suntem creatori - Suntem capabili de orice –Suntem copii si suntem fericiti..."
...."...Am sters deja 2 inceputuri de scrisoare pe care vroiam sa ti le scriu. Cu sinceritate nu stiu cum sa iti raspund la ceea ce mi-ai scris – stiu doar ca imi doresc sa iti raspund… faptul ca nu imi gasesc cuvintele necesare este o alta treaba ( limitata doar de grai si limbaj – insasi o limitare de-facto a ceea ce numim noi oameni ). De miscat – sunt miscat si voi continua sa iti comunic prin alt Mediu ceea ce simt…
Pot doar sa merg inainte cu capul sus si cu bratele deschise sa intampin cu taria unui Copac de fier si cu fluiditatea unei salcii ceea ce va urma. Un numitor comun au ambele exemple … radacina.
Doresc sa iti multumesc pentru aceasta radacina puternica… ea va ramane pe veci in adancurile mele si de ea ma voi agata la vremuri … evitabile si inevitabile. "
